ECER 2024: Education in an Age of Uncertainty: memory and hope for the future
În perioada 26-30 august 2024 va avea loc conferința ECER (European Conference of Educational Research), organizată în Nicosia (Cipru) sub egida EERA (European Educational Research Association).
Vă invităm să explorați detaliile despre înregistrarea și participarea la această conferință, chiar și aplicarea cu lucrare sau poster în vederea prezentării cercetărilor la care lucrați, la următorul link: https://eera-ecer.de/conferences/ecer-2024-nicosia. Perioada de aplicare începe în data de 1 decembrie 2023 și durează până în 31 ianuarie 2024: https://eera-ecer.de/conferences/ecer-2024-nicosia/submission.
Anunț membership ARCE
Persoanele cu statut de membru sau membru asociat ARCE care achită taxa pentru anul 2024, până la finalul lunii ianuarie, beneficiază de un discount de 20%. Pentru persoanele cu statut de membru cu drepturi depline (240 lei), iar pentru persoanele cu statut de membru asociat (120 lei). Acest discount se aplică și pentru noile persoane care aderă la comunitatea ARCE și achită taxa, respectând data stabilită (31 Ianuarie 2024). Persoanele înscrise în lunile Noiembrie și Decembrie 2023 (cu taxa plătită) au statutul prelungit automat și pentru anul 2024, nefiind nevoite să mai achite o dată în luna Ianuarie 2024. Contact: office@arced.ro.
Delegați OCDE la Universitatea din București.
Digital Humanities & Ethics of AI @UniBuc
Miercuri, 6 Decembrie 2023, Biblioteca Facultății de Litere a Universității din București a găzduit o delegație internațională a participanților la „Forumul Global privind Viitorul Educației și Competențelor 2030”, organizat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Membrii delegației OCDE au luat parte la Workshop-ul „Digital Humanities & Ethics of AI @UniBuc” susținut de către o echipă formată din cadre didactice și cercetători ai Universității din București (UB), moderat de către prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector pentru Proiecte de Dezvoltare, Învățare Continuă și Infrastructură educațională, și prof. univ. dr. Romiță Iucu, Președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică a Universității din București.
Evenimentul a reunit decidenți, experți, stakeholderi, cadre didactice și cercetători din diferite domenii de știință și discipline, fiind facilitat de cadre didactice UB care elaborează studii și practici interdisciplinare cu privire la conexiunile dintre tehnologiile inovative și învățare, precum: lect. univ. dr. Anca Dinu, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu și lect. univ. dr. Constantin Vică, Facultatea de Filosofie, asist. univ. dr. Sergiu Nisioi, Facultatea de Matematică de Informatică, conf. univ. dr. Olimpius Istrate, Facultatea de Psihologie și Științele Educației.
Întâlnirea a vizat prezentarea Universității din București și a unora dintre programele și proiectele inovative care aduc în discuție relația dintre tehnologie și învățare, invitând participanții la discuții aplicate cu privire la predarea și învățarea științelor umaniste cu componente digitale, etica inteligenței artificiale și avatarurile generate de către inteligența artificială, tehnologii blockchain și programe Big Data, dar și posibile perspective pedagogice asupra învățării sprijinite de tehnologie. Evenimentul a continuat prin discuții aplicate între membrii delegației OCDE și reprezentanții UB pe teme conexe cu elementele cuprinse în workshop, explorând posibilele direcții de dezvoltare ale tehnologiilor digitale și impactul acestora asupra învățării și competențelor în următorii ani.
Rezultate ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) 2022
La finalul lunii trecute, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale (IEA) a publicat online raportul studiului comparativ internațional ICCS-2022, bazat pe date din 24 de țări, inclusiv România. ICCS este cel mai larg studiu comparativ internațional dedicat în întregime evaluării competențelor civice și pentru cetățenie ale elevilor de clasa a VIII-a. De asemenea, în cadrul acestui studiu se investighează și modalitățile prin care aceste competențe se formează și se dezvoltă, în funcție de anumiți factori contextuali (i.e., participarea la educație civică și cetățenească, metodele de predare utilizate de profesori, contextul familial, activitățile extrașcolare etc.).
Metodologie ICCS-2022
La studiul ICCS-2022 au participat 24 de țări: Brazilia, Bulgaria, Taipei (China), Columbia, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania (North Rhine-Westphalia), Germania (Schleswig-Holstein), Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, și Suedia.
Notă: Pe lângă cele din imagine, au mai participat la evaluare încă 3 țări din afara Europei: Brazilia, Columbia și Taipei (China). Imagine preluată din Raportul Internațional ICCS-2022 (IEA, 2023).
Populația țintă vizată de studiu au fost elevii de clasa a VIII-a din toate țările participante. Astfel, rezultatele obținute în urma studiului ICCS-2022 fac referire la competențele civice și de cetățenie ale elevilor care se află în prezent în clasa a IX-a și/sau au aproximativ 15 ani. Pentru identificarea eșantioanelor naționale reprezentative de școli și elevi, a fost derulată o procedură de eșantionare stratificată și randomizată, în primă fază, a școlilor, iar ulterior a claselor de elevi din respectivele școli. De asemenea, în fiecare școală selectată în eșantion, directorul și un număr de profesori (care predau la clasa a VIII-a) selectați aleatoriu au răspuns la întrebări privind caracteristicile școlii și ale comunității.
În total, la nivel internațional, au participat aproximativ 82.000 de elevi din aproximativ 3.400 de școli, alături de aproximativ 40.000 de profesori. Datele colectate în România provin de la un număr total de 2768 elevi (dintre care 1357 de băieți și 1411 fete), 2242 profesori și de la cei 158 directori ai școlilor participante la studiul ICCS-2022.
Aceste date au fost colectate prin intermediul mai multor instrumente de măsurare. Elevii au avut de completat un test, care a vizat măsurarea nivelului de competențe civice și pentru cetățenie, acoperind 4 mari categorii de conținut: 1) Sisteme și instituții civice; 2) Principii civice; 3) Participare civică; și 4) Roluri și identități civice. De asemenea, elevii au mai avut de completat un chestionar de context prin care au fost vizate aspecte precum mediul familial, mediul școlar și alte percepții și convingeri referitoare la civism și cetățenie. Chestionarul adresat profesorilor a colectat informații despre variabilele de context (mediu școlar, predare, evaluare etc.) ale acestora și despre percepțiile lor cu privire la factorii legați de contextul educației civice și cetățenești în școlile din care fac parte. Acest chestionar a fost administrat profesorilor participanți care predau orice materie la clasa țintă, în timp ce o secțiune adițională a fost dedicată profesorilor care predau materii legate de educația civică și cetățenească. În fine, chestionarul adresat școlilor a vizat caracteristicile școlii și variabilele la nivelul școlii legate de participarea civică și cetățenească, și a fost completat de directorii școlilor participante la studiu sau de câte un reprezentant al acestora.
Rezultate ICCS-2022
Cele mai importante rezultate, la nivel internațional, sugerează că:
- Între ICCS-2016 și ICCS-2022 nivelul general de competență civică este în ușoară scădere, în rândul celor 13 țări participante la ambele ediții ale studiului;
- În general fetele au un nivel mai ridicat al competențelor civice decât băieții;
- Elevii cu un statut socio-economic mai ridicat au un nivel mai ridicat de competențe civice și pentru cetățenie;
- Elevii cu niveluri ridicate de competență civică sprijină în măsură mai mare egalitatea de gen, drepturile minorităților sau a imigranților și protecția mediului;
- Probabilitatea de a participa la vot este mai crescută în rândul elevilor cu competență civică ridicată.
La nivelul țării noastre va fi elaborat la începutul anului următor un raport cu date și analize aprofundate referitoare la rezultatele studiului ICCS pentru România. Cu toate acestea, în continuare sunt prezentate câteva rezultate obținute în urma analizelor preliminare ale datelor.
Pe de o parte, la nivelul competențelor civice și de cetățenie, rezultatele se încadrează în 4 categorii de performanță de la A la D, A fiind categoria cu performanța cea mai ridicată. În România, 18.3% dintre elevi se află la nivelul A, ceea ce înseamnă că aceștia pot să identifice relația dintre procesele de organizare socială și mecanismele legale care sunt utilizate pentru a le controla, cunosc beneficiile acțiunilor politice/civice, pot evalua poziții, acțiuni politice sau legi în funcție de principiile care le fundamentează. Cei mai mulți elevi (30.6%) se află la nivelul B, ceea ce înseamnă că aceștia sunt familiarizați cu concepte abstracte, precum democrația reprezentativă, recunosc modul în care instituțiile și legile pot fi utilizate pentru protecția și promovarea valorilor și principiilor societății, înțeleg influența pe care o poate avea un cetățean activ asupra comunității locale și nu numai. Mai puțin de un sfert dintre elevii români se află la nivelul D sau mai jos (24.3%), ceea ce înseamnă că aceștia pot să opereze cu noțiuni civice/pentru cetățenie elementare, concrete și explicite, spre exemplu, cunosc faptul că toți oamenii sunt egali în fața legii.
Pe de altă parte, rezultatele referitoare la implicarea, atitudinile și intențiile elevilor români referitoare la civism și cetățenie sugerează următoarele:
- Cei mai mulți elevi români (86%) au votat pentru alegerea reprezentantului clasei în consiliul elevilor, față de 78%, media țărilor participante la ICCS 2022;
- Mai mulți elevi români (55%), decât media țărilor participante la ICCS 2022 (37%) au declarat că fac parte din grupuri de voluntariat care ajută comunitatea locală.
- Cei mai mulți elevi români (7 din 10) consideră că democrația este cea mai bună formă de guvernământ, dar nivelul lor de satisfacție față de sistemul politic este mai redus decât media ICCS 2022 și doar 4 din 10 elevi au încredere ridicată în Guvern, Parlament, respectiv mass-media tradițională;
- Cei mai mulți elevi români, aproximativ 6 din 10, consideră că schimbările climatice, respectiv pierderea biodiversității reprezintă o amenințare globală de mediu;
- Într-o măsură mai mare decât elevii din celelalte țări participante la studiu, elevii români consideră că pe viitor se vor implica în activități de protecția mediului, iar aproape 9 din 10 elevi consideră că îi vor încuraja și pe ceilalți să depună eforturi pentru a ajuta mediul înconjurător (spre exemplu prin economisirea apei);
Context național
Țara noastră a participat pentru prima dată la acest studiu, sub coordonarea echipei Laboratorului de Testare Educațională din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Participarea României la studiu a fost finanțată prin proiectul FSS2022 (Derularea participării României la studiile comparative internaționale în educație organizate de IEA), de European Education and Culture Executive Agency și Romanian American Foundation.
„Proiectul se dorește a fi un model de relație constructivă între mediul academic și mediul privat și are ca obiectiv informarea publicului românesc, inclusiv a decidenților politici, cu privire la impactul pe care cel de-al patrulea val de schimbări structurale ale economiei românești îl are asupra sectorului de cercetare, dezvoltare și inovare, sectorului financiar-bancar și sectorului energetic. Astfel, în contextul schimbărilor masive care au reformat economia românească contemporană, dar și a impactului global al revoluției tehnologice, al patrulea val marchează necesitatea adaptării la o nouă structură socio-economică, iar modul în care transformările sectoriale vor fi gestionate va avea o importanță majoră asupra viitorului României în următoarele decenii”, a remarcat prof. univ. dr. Lucian Ciolan.
„Este foarte important că România participă la acest studiu. Pe de o parte, avem o imagine despre cum înțeleg elevii de 14 ani lumea în care trăiesc și cât sunt de pregătiți pentru rolurile lor ca cetățeni. Elevii sunt interesați de problemele politice și sociale ale lumii de azi, marcată de războaie, tehnologie, poluare și consideră că vocile experților trebuie luate în considerare mai mult în luarea deciziilor de interes public. Pe de altă parte, rezultatele ne readuc în atenție faptul că formarea competențelor civice se realizează continuu în școală, nu doar prin anumite discipline și nu doar în anumite momente. Pentru elevi contează foarte mult cum practică principiile civice în viața de zi cu zi din școală: relațiile lor cu profesorii și colegii, contribuția lor la luarea deciziilor și la experiențele de învățare, comportamentele responsabile față de consum și mediu sau voluntariatul în comunitate. Raportul național, cu analiza rezultatelor, va fi lansat în martie 2024”, a concluzionat prof. dr. Cătălina Ulrich Hygum.
Raportul internațional, în limba engleză, poate fi consultat aici, iar detalii cu privire la cadrul de evaluare ICCS pot fi accesate aici. Infografice cu privire la rezultatele raportului pot fi descărcate de aici.
Apel deschis pentru organizarea edițiilor 2024 și 2025 ale CERED – Conferința Națională de Cercetare în Educație
Devenită o prezență de referință în comunitatea educațională din România, Asociația Română de Cercetare în Educație (ARCE) s-a impus ca una dintre vocile cele mai autorizate care s-a pronunțat cu privire la evoluția și schimbările care au marcat peisajul educațional românesc. Afilierea la EERA , implicarea activă a conducerii și a membrilor ARCE în Asociația Europeană de Cercetare în Educație, au sporit vizibilitatea și prestigiul cercetării educaționale românești în context internațional.
Conferința Națională de Cercetare în Educație (CERED), principala manifestare științifică anuală a ARCE a constituit, încă de la prima ediție din 2014, un cadru de reflecție, dezbateri, schimburi de opinii și de bune practici. Evenimentul aduce împreună reprezentanți ai mediului academic, cercetători, practicieni precum și factori de decizie implicați în elaborarea politicilor educaționale. De la an la an, Conferința a atras personalități recunoscute la nivel internațional în domeniul educației și a oferit un mediu autentic de dezvoltare pentru tinerii cercetători.
Succesul major al edițiilor de până acum, organizate prin rotație de membrii fondatori, ne determină să deschidem mai mult această manifestare către comunitatea educațională din România.
Pe această direcție, Comitetul Director al ARCE lansează un apel către universitățile interesate în organizarea celei de-a X-a ediții (jubiliare) a CERED 2024 și a celei de-a XI-a ediții CERED 2025.
Experiențele anterioare și dimensiunea internațională la care a ajuns Conferința noastră impun o serie de cerințe care constituie garanții pentru o desfășurare optimă a acestei manifestări științifice reprezentative.
Avem în vedere, în primul rând, suportul instituțional pe care îl pot oferi Universitățile candidate, respectiv implicarea administrativă și sprijinul material și organizatoric (care se pot materializa prin protocoale de colaborare încheiate între ARCE și Universitatea parteneră). Apoi, pe plan științific vizăm capacitatea instituției de învățământ superior de a pune la dispoziția Conferinței un comitet științific de review pentru evaluarea lucrărilor ce vor fi propuse de către participanți.
În mod practic, pentru organizarea conferinței, universitățile candidate ar trebui să pună la dispoziția Conferinței, o aulă cu cel puțin 200 de locuri și 5-6 săli de minim 35-50 de locuri fiecare, pentru desfășurarea secțiunilor paralele, pentru trei zile, de joi până sâmbătă, la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie. De asemenea, suportul organizatoric și logistic privind cazarea participanților și organizarea evenimentelor sociale poate constitui un avantaj important în decizia Comitetului Director al ARCE.
Am dori ca la începutul anului 2024 să anunțăm Universitățile organizatoare ale viitoarelor două ediții ale CERED, astfel încât așteptăm propunerile colegilor noștri privind aceste două evenimente științifice de referință.
Pentru a înainta o propunere de organizare a unei ediții CERED, universitățile interesate sunt rugate să înainteze o scrisoare de intenție / motivație, semnată de rectorul universității propunătoare (sau un delegat oficial al acestuia) și de coordonatorul Comitetului local de organizare (coordonatorul conferinței, din domeniul Științele Educației) de maximum 1 pagină, însoțită de o anexă care va cuprinde:
- Sălile alocate pentru desfășurarea evenimentului (vezi descrierile de mai sus), însoțite, dacă este posibil, de imagini sau link-uri.
- Datele propuse pentru desfășurarea evenimentului.
- Descrierea capacității de a organiza procesul de peer review pentru lucrările care vor fi depuse, de a avea un comitet local de organizare și de gestiona temporar site-ul conferinței (anunțuri, depunere de lucrări, program etc.);
- Facilități gratuite oferite participanților (ex.: pauză de cafea, materiale promoționale etc…);
- Facilități pentru care se solicită fonduri de la ARCE;
- Facilități pentru care se vor solicita fonduri de la participanți (plata unei taxe etc.)
- Alte oportunități / facilități destinate organizării unei conferințe de succes.
Universitățile selectate vor semna un acord de colaborare cu ARCE în care se vor stipula condițiile pentru derularea evenimentului și obligațiile care revin părților.
Universitățile interesate vor transmite documentele menționate mai sus la office@arced.ro până la data de 15 ianuarie 2024.
ARCE vă urează Sărbători pline de lumină și bucurie!
